Şiiţii şi suniţii – prezentare

Majoritatea populaţiei musulmane a lumii urmează Islamul Sunnit, iar aproximativ 10-15% urmează Islamul Şia. Şiiţii locuiesc in mai multe ţări, însă formează majoritatea în Iran, Iraq, Bahrein şi Azerbaidjan. De asemenea, există un număr semnificativ şi în Afghanistan, Kuweit, Liban, Pakistan, Arabia Saudită, Siria şi Yemen. Suniţii şi Şiiţii urmează aceleaşi principii religioase, totuşi diferenţele dintre ei au condus câteodată la intoleranţă religioasă, lupte politice şi confruntări violente. În următoarele rânduri veţi citi o prezentare obiectivă a contextului istoric în care au evoluat aceste două ramuri ale Islamului (secte) şi diferenţele practice şi de credinţă dintre ele.

Context istoric

Diferenţele dintre Şia şi Sunni pornesc de la neînţelegerile în ce priveşte succesorul Profetului Mohammed, care a murit in 632, şi în ce priveşte natura conducerii politice a comunităţii musulmane. Dezbaterea istorică s-a centrat decizia de a oferi succesiunea unei persoane calificate şi pioase care să conducă Ummah urmând obiceiurile Profetului, sau exclusiv unei persoane rudă cu el. Chestiunea a fost ridicată în momentul în care comunitatea a ales un companion apropiat de Profet (Abu Bakr) pentru a deveni primul calif. Deşi cei mai mulţi dintre musulmani au acceptat această decizie, unii au susţinut candidatura lui Ali ibn Abu Talib, vărul Profetului si ginere al său, soţul fiicei Fatima. Ali a jucat un rol important pe timpul Profetului, dar nu a triumfat in cadrul sistemul tribal arab.

Despre suniţi şi şiiţi

Termenii şiiţi şi suniţi pot fi auziţi frecvent în buletinele de ştiri referitoare la conflictele interne din Irak şi în general cu referire la lumea musulmană. Religia influenţează fiecare aspect al vieţii musulmanului, iar înţelegerea diferentelor dintre şiiţi şi suniţi este importantă pentru o mai bună înţelegere a lucrurilor care se petrec în Orientul Mijlociu.
Separarea dintre şiiţi şi suniţi a început în anii de după moartea lui Mahomed, fondatorul credinţei musulmane sau a Islamului. La moartea lui, în anul 632 dH, s-a iscat o neînţelegere privind succesorul lui Mahomed ca şi conducător politic şi religios al lumii musulmane. Un grup de musulmani l-au ales pe Abu Bakr, tovarăş al lui Mahomed, să fie calif (conducător). Totuşi, un grup restrâns a considerat că succesor se cade să fie Ali ibn Abu Talib, văr şi ginere al lui Mahomed. Musulmanii care au crezut şi cred că Abu Bakr trebuia să fie succesorul lui Mahomed au devenit cunoscuti ca suniti, în timp ce susţinătorii lui Ali au primit numele de siiti.

Islamul – scurt istoric

Islamul, religia musulmanilor, apărută în secolul al VI-lea, se bazează pe credinţa într-un Dumnezeu unic, Allah. Datorită puternicului ei caracter universal, este astăzi a doua religie din lume ca mărime, având circa 1,3 miliarde de credincioşi în întreaga lume, numiţi musulmani.

Termenul de „islam” vine din cuvântul „aslama” ce înseamnă în limba arabă „a se supune”, „a se dărui”. Musulmanii cred că Allah a revelat Coranul (cartea sfântă a islamului) lui Mahomed, ultimul din profeţii lui. Mahomed nu este considerat a fi fondatorul unei noi religii, ci restauratorul credinţei monoteiste a lui Adam, Ibrahim, Avraam şi alţi profeţi, mesajul fiind pierdut de-alungul timpului (sau interpretat greşit).

Aproapele tău, musulmanul – SĂ ÎNŢELEGEM ISLAMUL

Autor: Frithjof Schuon

Motto: „Islamul este joncţiunea dintre Dumnezeu ca atare şi om ca atare. Dumnezeu ca atare: adică socotit nu aşa cum s-a putut manifesta într-un anume chip, într-o anumită epocă, ci independent de Istorie, ca fiind ceea ce este deci cel ce, prin însăşi natura sa, crează şi revelează. Omul ca atare: adică socotit nu ca fiinţă decăzută având nevoie de un miracol salvator, ci ca o creatură deiformă, dotată cu o inteligenţă capabilă să conceapă Absolutul şi cu o voinţă capabilă să aleagă ceea ce ne conduce într-acolo.” (F. Schuon)

Hadisurile sau tradiţia islamică

Descriere preluată din surse islamice.

Asa cum Coranul este format din capitole, sunnah este compusa din hadisuri.
Sunna reprezinta (inseamna) traditia profetica, iar hadis – relatare despre ceva ce a facut sau spus Profetul Muhammed.

Ce este hadisul?
În limba arabă, sensul principal al termenului de „hadis” este acela de ştire, veste, conversaţie, povestire, relatare a unui moment din istorie sau a unei legende, indiferent dacă aceasta este adevărată sau falsă. Un alt sens este acela de „nou” – antonimul lui „qadim” care înseamnă vechi. Asemenea altor cuvinte (de exemplu: zakat, salah), termenul „hadis” a căpătat un sens special în Islam. Aşadar, din prisma religiei islamice, „hadis” înseamnă vorbele, faptele, încuviinţările şi însuşirile profetului Muhammed, ceea ce el a spus, împlinit, aprobat în diferite împrejurări.

Pelerinajul la Mecca

Orice musulman (care are posibilităţi financiare pentru a face călătoria) este dator să meargă la Mecca cel puţin o dată în viaţă.
Pelerinajul, cunoscut sub numele de Hajj, are loc în fiecare an, între ziua a 8-a şi a 13-a, din luna a 12-a a calendarului islamic. Înainte de a pleca într-un astfel de pelerinaj, fiecare persoană trebuie să-şi repare toate greşelile şi să îşi plătească toate datoriile.

Principalele etape ale pelerinajului sunt:

ZAKAH sau Zakat

Zakat este una din cele 5 indatoriri majore din Islam. Nu exista doar un singur cuvint echivalent in alte limbi pentru ceea ce reprezinta cuvintul Coranic zakah.

Zakat nu este numai o caritate, o pomana, o contributie voluntara sau o deductie de un anumit procentaj din averea unui om si nici doar o exprimare de bunatate a acelui om,ci este toate aceste lucruri la un loc si mult mai mult. Zakat este o imbunatatire spirituala si este o datorie impusa musulmanilor de catre Dumnezeu pentru binele intregii societati. Daca ar fi sa definim cuvintul zakah din Coran aceasta definitie ar include toate cele mentionate mai sus plus spiritualitate divina.

Îndatoririle de baza în islam

Fiecare credincios musulman care respecta normele religioase trebuie sa faca următoarele:

Shahadah – (declaratia) marturisirea de credinta
Salah – cele cinci rugaciuni obligatorii, zilnic
Zakah – (zakat) contributia la bunastarea celorlalti
Hajj – pelerinajul la Makkah (Mecca)
Sawm – postul In perioada Ramadanului

Sahada – Marturisirea de credinta

Iisus si Mohamed, doi profeti total diferiti?

La inceputul lunii noiembrie a avut loc la Vatican prima reuniune a Forumului Catolico-Musulman, eveniment desfasurat sub inaltul patronaj al Papei Benedict al XVI-lea care a durat trei zile.

La manifestare au fost invitati prelati si profesori romano-catolici, dar si musulmani. Tema primei zile a fost „Dragostea de Dumnezeu, dragostea de aproape”.

Reuniunea este rezultatul unui apel la dialog lansat pe 13 octombrie 2006 reprezentantilor crestinismului de catre 138 de intelectuali si lideri religiosi musulmani, la o luna dupa un discurs considerat ofensator tinut de Papa Benedict al XVI-lea la Ratisbonne.

Care sunt principalele lucruri care separa aceste doua religii monoteiste? Ce viziuni au asupra lumii si cine sunt fondatorii lor? Publicatia franceza L’Express trece in revista cateva asemanari si deosebiri majore.

Cartile de capatai

Biblia
Nu este o carte, ci o biblioteca ea insasi datorita scrierilor multiple din care se constituie. Elaborarea ei a durat aproape un mileniu. Cele patru Evanghelii care povestesc viata lui Isus si profetiile sale au fost scrise de diverse comunitati religioase, prima dintre ele, cea dupa apostolul Marc, a fost comusa la 40 de ani dupa moartea lui Isus. Abia in secolul al patrulea dupa Hristos forma canonica a Noului Testament a fost recunoscuta de Biserica.

Coranul
Este cartea dictata de Allah, nealterata, „Cartea de care nu trebuie sa te indoiesti” (surata 2,2). Scrierea i-a fost dictata lui Mahomed de divinitate. Coranul nu este o creatie. Profetul a recitat ceea ce i se revelase, iar adeptii lui, care stiau carte, au scris. Potrivit traditiei, in anul 652, la cinci ani dupa moartea Profetului, califul Othman a ordonat asamblarea textelor disparate sub un singur titlul: Coranul.

Mesia si Profetul

Iisus
Prin el, cuvantul s-a facut trup si a locuit intre noi. Pentru crestini, Isus din Nazaret este fiul lui Dumnezeu, el insusi om si Dumnezeu. „Fiul preaiubit” (Matei, XVII, 5), are o relatie stransa, filiala, cu Dumnezeu Tatal din care se trage. Potrivit dogmei crestine, el a murit pe cruce si a treia zi a inviat.

Mohamed
Om si doar om, el este ultimul dintre profeti, „sigiliul profetilor”, potrivit Coranului. El, potrivit aceleiasi carti, este singurul care a profetit veritabilul cuvant al lui Dumnezeu, iudaismul si crestinismul, alterand cuvantul divin.

Profetul isalmismului considera ca el si Iisus sunt „frati in credinta”, din moment ce religia lui Allah le-a precedat pe toate celelalte. Abraham a practicat-o si toti cei care au venit dupa el, spune Coranul.

Mahomed accepta ca Isus s-a nascut din Maria a carei feciorie nu o contesta. Respinge insa ideea ca profetul galilean a fost crucificat si apoi a inviat. Dupa Coran, Allah insusi l-a inaltat.

Dumnezeu

Dumnezeul lui Iisus
Dumnezeul lui Iisus este unul singur care se manifesta prin intermediul oamenilor. El a incheiat o alianta cu poporul evreu, si prin el cu lumea intreaga, dandu-l lor pe fiul lui, Isus.El l-a creat de asemenea pe om dupa chipul si asemanarea lui. Astfel, intre el si oameni s-a stabilit o legatura vie.

Dumnezeul lui Iisus este prezent in viata credinciosilor prin persoana Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, ceea ce formeaza una dintre tainele crestinatatii, Sfanta Treime. Prin rugacine, pentru care nu exista momente prestabilite, credinciosii stabilesc un dialog intim cu Dumnezeu.

Dumnezeul lui Mohamed
Dumnezeul lui Mohamed este de asemenea unic, insa si indivizibil.”Nu a procreat niciodata si nici nu a fost procreat. Nimeni nu este egal cu el,” potrivit Coranului (surata 112, 1-4). Dumnezeul musulman locuieste in inaltul cerului, deasupra oamenilor.

Nu are fiu si nu recunoaste Sfanta Treime -pe care musulmanii o percep ca pe o uniune intre Dumnezeu, Iisus si Maria- considerata un pacat mortal. Pentru a fi pe placul lui Allah, musulmanii trebuie sa indeplineasca cinci lucruri de capatai ale islamismului: profesiunea de credinta, cinci rugaciuni cotidiene, pomana, postul de o luna-Ramadanul, si pelerinajul la Mecca, centrul islamismului.

Politica

Iisus
Potrivit unor specialisti, Nazarineanul a pus bazele principiului modern al democratiei, si anume, separarea puterilor in stat, prin fraza: „Dati Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce e a lui Dumnezeu. (Luca, XX, 20-26). In acelasi timp, altii cred ca Isus nu este apolitic, el critica si loveste in autoritatile evreiesti din timpul sau.

Mahomed
Reflectia atotputerniciei lui Dumnezeu, religia Profetului include toate aspectele societatii umane: politic, economic, cultural, etc. Mantuirea este indviduala, insa fiecare individ este legat de ceilalti in sanul oumma, comunitatea credinciosilor. In Medina, loc identificat in actuala Arabie Saudita, Mahomed este seful unui mini-stat.

Femeile

Iisus
Mama sa, Maria, poarta mesajul sau in cantarea Magnificat. Mai multe femei il insotesc pe Isus in drumul sau prin Galileea, printre care si Maria Magdalena, prima care l-a vazut pe Isus inviat si care a primit de la Salvator sarcina de a anunta vestea cea buna si celorlalti. Mesia a vindecat trei femei, a condamnat exilul si delapidarea si a iertat femeia adultera.

Mohamed
„Profet iubitor”, potrivit traditiei, Allah respecta femeile care in societate sunt insa tratate ca niste sclave. In Coran, cele doua sexe sunt plasate pe pozitii de egalitate, insa in realitate femeilor le sunt impuse multe restrictii si norme speciale.

Ghidat de revelatia divina, Profetul a interzis asasinarea fetelor la nastere, a limitat poligamia si le-a acordat femeilor dreptul la mostenire. Dupa moartea lui Khadija, prima sotie foarte iubita a lui Mohamed, Profetul a mai fost casatorit de zece ori, inclusiv cu o fata de noua ani, Aicha.

Sotiile lui trebuiau sa poarte voal pentru a nu strani cupiditatea celorlalti barbati si le era interzis sa se recasatoreasca dupa moartea lui.

Violenta

Iisus
Iisus respinge violenta. „Pune sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri” (Matei, XXVI, 51-53), i-a spus Isus unuia dintre ucenicii lui care i-a taiat urechea cu sabia unui servitor al unui preot pe muntele Maslinilor.

Un alt verset insa afirma contradictoriul: „Sa nu credeti ca am venit s-aduc pacea pe pamant; n-am venit sa aduc pacea, ci sabia. Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, si pe nora de soacra sa. Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui” (Matei, X, 34-36).

Exegetii spun ca Iisus a vrut sa sugereze prin mesajul revolutionar in contextul epocii respective ca el va suscita tot felul de atacuri contra celor care se vor declara adeptii lui.

Mahomed
Coranul, locul unde Profetul traseaza regulile proprii de conduita, justifica violenta fata de cei care nu vor sa se supuna legii musulmane. :”Luptati pe calea lui Allah impotriva acelora care lupta impotriva voastra (…) Omorati-i peste tot pe unde ii veti intalni, vanati-i in locurile in care v-au vanat”, (Surata 2, 190-193).

Sunt doi Muhamed reuniti intr-unul singur: Muhamed cel pacifist de la Medina si Muhamed cel razboinic de la Mecca. Cartea indeamna la efectuarea raziilor, Profetul conduce luptele contra triburilor arabe politeiste si contra evreilor si se lanseaza intr-un program ambitios de cuceriri ca sa le asigure mijloacele de subzistenta membrilor comunitatii lui.

16 Noiembrie 2008
Sursa: Ziare.com

Dictionar de civilizatie musulmana

Autori: Larousse, Yves Thoraval
Traducere, adaptare si completari de Nadia Anghelescu
Editura Univers Enciclopedic, http://www.universenciclopedic.ro

Descriere

Islamul Dominique Sourdel

Autor Dominique Sourdel

Islamul

Editura Humanitas, Bucureşti 1993

Introducere în islam

Autor Nadia Anghelescu

Titlu: Introducere in Islam
Editura Enciclopedică, Bucureşti 1993