Traditii si obiceiuri de nunta la turci

Nunta la turci ocupa un loc special in viata nu numai a tinerilor miri ci si in a intregii comunitati din care fac parte. Nunta este un mic festival la care participa aproape intreaga comunitate, in special in satele mici din Turcia. Nunta la turci se desfasoara dealungul mai multor etape distincte, intinse pe parcursul mai multor zile de petreceri.
Etapele de desfasurare a nuntii, in ordine cronologica sunt urmatoarele:

Inainte de nunta
1. aranjamentele de casatorie si cerutul mainii fetei;

2. acordul verbal din partea parintilor fetei;
– sherbetul;
– cununia;
3. anuntul darurilor de nunta in coformitate cu legile Coranului;

Bucătăria turcească

Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate.

Introducere

Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. Datorita accesului la mare si climatului diferit pe suprafata tarii, Turcia a avut intotdeauna o abundenta de produse proaspete, peste si fructe de mare, ceea ce a dus la o dieta foarte variata. Alimentele de baza sunt orezul si graul, iar carnurile de baza sunt mielul si puiul, porcul fiind foarte putin consumat.

Dincolo de baclava – Tradiţia pe viu

Dacă ne-am pripi, cu aer semidoct, să generalizăm despre ceva sau cineva, ne-am acoperi îndată de ridicol. În contextul ceaiului de la ora cinci, când participanţii se străduiesc să pară în orice fel, mai puţin ei înşisi, ei bine, atunci generalizările se iţesc şi cârpesc un surogat de cunoaştere. Despre ceva sau cineva. Dar cum am învăţat că nu este bine să pari ridicol, te grăbeşti să cunoşti cu mâna, ochii şi mintea ta. Prin urmare…

Hadisurile sau tradiţia islamică

Descriere preluată din surse islamice.

Asa cum Coranul este format din capitole, sunnah este compusa din hadisuri.
Sunna reprezinta (inseamna) traditia profetica, iar hadis – relatare despre ceva ce a facut sau spus Profetul Muhammed.

Ce este hadisul?
În limba arabă, sensul principal al termenului de „hadis” este acela de ştire, veste, conversaţie, povestire, relatare a unui moment din istorie sau a unei legende, indiferent dacă aceasta este adevărată sau falsă. Un alt sens este acela de „nou” – antonimul lui „qadim” care înseamnă vechi. Asemenea altor cuvinte (de exemplu: zakat, salah), termenul „hadis” a căpătat un sens special în Islam. Aşadar, din prisma religiei islamice, „hadis” înseamnă vorbele, faptele, încuviinţările şi însuşirile profetului Muhammed, ceea ce el a spus, împlinit, aprobat în diferite împrejurări.

Turcia – Tradiţiile şi religia

Tradiţiile turceşti provin în mare parte din cea mai răspândită credinţă locală – islamul. Tot ce are nevoie un musulman adevărat, pentru religia sa, este scris în Coran, care a fost creat de proorocul Mohamed, idolul tuturor musulmanilor. O importantă parte a acestei religii este islamizarea întregii planete. Musulmanii se chinuie să îşi răspândească religia pe întregul glob pământesc, deoarece cred că atât timp cât nu este convertită toată populaţia la religia lor, pacea globală nu poate exista. Această convingere stă, de asemenea, la baza aşa numitului Război Sfânt şi a terorismului.

Gindirea politica arabă.

Gindirea politica arabă. Concepte-cheie intre tradiţie şi inovaţie
AUTOR Laura Sitaru
Editura Polirom. www.polirom.ro
COLECTIE OPUS. Stiinte politice
PRET 29.95 RON
DOMENIU Politica si politologie
ISBN 978-973-46-1494-3
ANUL APARITIEI 2009

Prezentare
Prefata de Lucian Boia

Problema identitatii colective in lumea arabo-islamica si a expresiei acesteia in plan sociopolitic preocupa atit mediile culturale islamice, cit si pe cele occidentale. Lucrarea prezinta, dintr-o tripla perspectiva – lingvistica, istorica si politica –, formarea principalelor concepte care definesc dezvoltarea identitara in spatiul arabo-islamic in perioada moderna. O atentie speciala este acordata referintelor istorice si curentelor modernitatii occidentale aplicate lumii arabo-islamice – nationalismul, democratia, libertatea sau laicitatea –, precum si analizei limbajului politic contemporan.

„Unitatea lumii arabo-islamice, dar si diversitatea ei, inertiile traditionale, dar si tendintele modernizatoare, respingerea Occidentului, dar si apropierea de Occident, toate isi gasesc locul intr-o expunere bine tinuta sub control, care nu-ti propune nici sa valorizeze, nici sa devalorizeze, ci pur si simplu sa explice.” (Lucian Boia)

Cuprins:
Conceptul de stat in gindirea islamica • Autoritatea in islam: un singur concept, mai multe interpretari • Institutia statului in islam la intilnirea cu modernitatea de tip european • Ideologii care au marcat modernitatea arabo-islamica • Democratia in spatiul arab • Laicitatea si modernitatea arabo-islamica.