Arhiva

Posts Tagged ‘cămile’

Despre suniţi şi şiiţi

Ianuarie 8, 2010 3 comentarii

Termenii şiiţi şi suniţi pot fi auziţi frecvent în buletinele de ştiri referitoare la conflictele interne din Irak şi în general cu referire la lumea musulmană. Religia influenţează fiecare aspect al vieţii musulmanului, iar înţelegerea diferentelor dintre şiiţi şi suniţi este importantă pentru o mai bună înţelegere a lucrurilor care se petrec în Orientul Mijlociu.
Separarea dintre şiiţi şi suniţi a început în anii de după moartea lui Mahomed, fondatorul credinţei musulmane sau a Islamului. La moartea lui, în anul 632 dH, s-a iscat o neînţelegere privind succesorul lui Mahomed ca şi conducător politic şi religios al lumii musulmane. Un grup de musulmani l-au ales pe Abu Bakr, tovarăş al lui Mahomed, să fie calif (conducător). Totuşi, un grup restrâns a considerat că succesor se cade să fie Ali ibn Abu Talib, văr şi ginere al lui Mahomed. Musulmanii care au crezut şi cred că Abu Bakr trebuia să fie succesorul lui Mahomed au devenit cunoscuti ca suniti, în timp ce susţinătorii lui Ali au primit numele de siiti. Citește mai mult…

Idei de afaceri: Cum să creşti cămile in loc de vaci

Noiembrie 17, 2009 Lasă un comentariu

Cateva camile pascand linistite nu reprezinta o ciudatenie in Africa, insa sunt de-a dreptul o anomalie a naturii pe o pajiste din Olanda, unde te-ai astepta sa vezi doar mori de vant si tarani scobind binecunoscutii saboti de lemn.

Cu toate acestea, un temerar considerat de multa lume nebun sustine ca exista o piata de mai multe milioane de dolari pentru cei care au inspiratia sa se apuce de cresterea animalelor cu cocoasa in nordul Europei.

Frank Smits, mandrul proprietar al primei ferme de camile din Olanda, (40 de cocosate cu speranta de inmultire), localizata in Cromvoirt, nu are probleme cu animalele decat la muls, altfel sunt mai bune decat vacile, scrie New York Times.

La timpul mulsului insa, „trebuie sa respecti animalul”, pentru ca „sunt mai incapatanate decat vacile”. Daca nu-si au puiul in apropiere, dau din picioare si te scuipa. In rest, sunt peste poate de fericite cu cantitatea mare de vegetale pe care o gasesc in Olanda.

Smits, in varsta de 26 de ani, este inca si mai incapatanat decat camilele pe care le pastoreste. Fiind singurul fermier de camile din Europa cu eprmisiunea de a vinde laptele de camila, a reusit sa depaseasca toate obstacolele puse in calea sa de autoritatile olandeze, Uniunea Europeana si militantii pentru drepturile camilelor.

Inca de cand i-a venit ideea, in facultatea de marketing si agricultura, s-a decis sa-si scrie lucrarea de licenta pe aceasta tema: cum sa faci profit cu o ferma de camile in Olanda. Profesorilor lui le-a placut atat de mult ideea incat aproape l-au picat, crezand ca ii ia peste picior.

Tanarul incerca sa explice ca este o piata in crestere in Europa pentru laptele de camila, avand in vedere influxul de imigranti din Somalia si Maroc, unde acest lichid este popular datorita proprietatilor curative.

Nici Uniunea Europeana nu a fost mai intelegatoare cu ideea geniala a tanarului absolvent: interzice cu desavarsire importul de camile. Intreprinzatorul nostru nu s-a dat batut atat de usor, ci a descoperit ca poate importa animalele cu cocoasa din Insulele Canare, care sunt, tehnic vorbind, teritoriu spaniol.

Smits a cumparat trei camile gestante in 2006 (pentru aproximativ 11.000 de dolari bucata) si in curand a inceput sa le mulga. Acum vinde un sfert de litru cu cel putin 15 dolari, la cateva magazine islamice si specializate in mancaruri sanatoase din Olanda, si restul laptelui il exporta in comunitatile de imigranti din Belgia, Marea Britanie si Germania.

Nu are deocamdata profit prea mare, desi Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a ONU, care spune ca laptele de camila este deosebit de nutritiv, apreciaza ca ar fi vorba de o piata de desfacere in valoare de 10 miliarde de dolari. „Daca as lucra la casa la un supermarket as castiga mai bine” spune Smits, care dezvaluie ca fiecare camila produce sub patru litri de lapte pe zi. Si din cele 40 de camile, doar 10 dau lapte.

Nici nu pornise bine afacerea, ca grupurile de militanti pentru drepturile animalelor au inceput sa vocifereze ca in Olanda existau suficiente animale exploatate si inainte sa-si aduca el camilele aici. Dupa ce a trecut si acest scandal, autoritatile agricole olandeze i-au inchis operatiunea pentru ca animalele „exotice” nu se aflau pe lista oficiala a animalelor de ferma cu operatiuni comerciale.

Smits a trebuit sa plateasca ancheta unei agentii guvernamentale olandeze, care a investigat daca pot fi adaugate si camilele pe aceasta lista. A trebuit sa demonstreze ca la ferma lui, animalele cu cocoasa nu sunt chinuite sau maltratate, iar mulsul lor nu inseamna ca sunt exploatate. I-au fost acordati doi ani de gratie, timp in care sa demonstreze ca-si poate mulge animalele „uman”. Dupa care a mai primit o extensie pana in 2010.

Dupa aceasa problema, a mai aparut una. Laptele nepasteurizat este interzis la comercializare in Europa si SUA, insa laptele de camila pasteurizat isi pierde proprietatile curative daca este procesat.

Smits a reusit sa obtina permisiunea de a produce lapte de camila nepasteurizat, cu ajutorul unei masini de muls inventate de el impreuna cu un producator de echipamente pentru industria lactatelor.

Acum, Smits are ganduri mari. Anul trecut a inventat o branza de lapte de camila pe care o vinde cu 60 de dolari per 500 de grame si se gandeste serios sa produca o paine imbogatita cu controversatul ingredient.

Pentru a ajunge la profit, are nevoie de 120 de camile – obiectiv pe care spera sa il atinga pana pana in 2015.

19 Septembrie 2009, ora 09:04
Sursa: Ziare.com
Autor: Ana Ilie

Categorii:Articole media Etichete:,