Turcia – Tradiţiile şi religia

Tradiţiile turceşti provin în mare parte din cea mai răspândită credinţă locală – islamul. Tot ce are nevoie un musulman adevărat, pentru religia sa, este scris în Coran, care a fost creat de proorocul Mohamed, idolul tuturor musulmanilor. O importantă parte a acestei religii este islamizarea întregii planete. Musulmanii se chinuie să îşi răspândească religia pe întregul glob pământesc, deoarece cred că atât timp cât nu este convertită toată populaţia la religia lor, pacea globală nu poate exista. Această convingere stă, de asemenea, la baza aşa numitului Război Sfânt şi a terorismului.

Britanicii se tem ca musulmanii nu vor folosi gel antibacterian cu alcool

Unii musulmani ar refuza sa foloseasca substante antibacteriene pe baza de alcool pentru a se proteja de gripa porcina, din cauza religiei care le interzice sa consume alcool, sunt de parere autoritatile locale britanice.

Desi sunt considerate extrem de importante pentru prevenirea transmiterii gripei porcine, solutiile antibacteriene pe baza de alcool au fost inlocuite cu geluri care nu contin alcool pentru a nu intra in conflict cu religia musulmana, informeaza Daily Mail.

Masura a fost criticata chiar de catre liderii comunitatii musulmane care au spus ca folosirea alcoolului in scopuri medicale este permisa. Ei le-au transmis oamenilor sa asculte sfaturile medicilor si sa foloseasca ce li se recomanda.

Studiile au aratat ca gelurile care contin alcool nu sunt la fel de eficiente in prevenirea bolilor. Institutiile britanice si-au facut stocuri de gel antibacterian pentru toti angajatii.

26 Iulie 2009
Sursa: Ziare.com
Autor: Alexandru Toreanik

Religia: Toleranta care naste intoleranta

„Teologia este un lucru de o completa irationalitate, un edificiu din prezumtii si vise, o suprastructura fara infrastructura”. (Ambrose Bierce)

„Cea mai buna religie este cea ai carei adepti ajuta toate fiintele, indiferent de religia pe care o au”. (Ashoka – rege indian convertit la budism)

Cu ce e mai bun un Dumnezeu decat altul? Al carui Dumnezeu este mai bun? Al meu, al tau, al nostru, al lor? E gresit oare sa crezi in ceea ce te reprezinta? E gresit sa crezi, in orice Dumnezeu ai crede? De ce? Cine spune ca o religie este superioara alteia? Cu ce este o religie mai buna decat alta?

Adevaratul Dumnezeu este cel care iti spune ca este singurul si iti cere sa nu ai alti Dumnezei in afara de el? Adevaratul Dumnezeu este cel care iti pune ochelari de cal si iti impune ridicarea in slavi a propriei limitari? Adevaratul Dumnezeu este cel care iti cere sa nu accepti si alte adevraruri la fel de valabile ca ale tale? Adevaratul Dumnezeu este in stare de razbunare si de ura?

Oare „Eu sunt Dumnezeul tau si sa nu ai alti Dumnezei in afara de mine” este cauza intolerantei religioase? Sau modul in care a fost interpretata si reinterperetata Biblia sa fie de vina?

Potrivit gnosticismului, exista doi Dumnezei: unul suprem, a carui esenta este iubirea, armonia si frumusetea, si o alta „fiinta”, inconstienta de existenta a ceva aflat deasupra ei, fiinta care a creat aceasta lume din ceea ce gnosticii numesc „deseurile universului'”. Odata ce aceasta fiinta nu este dotata cu iubire, ea incearca sa fie pur si simplu dreapta, dar nu reuseste decat foarte rar. „Dumnezeul adevarat”, pe care ei il mai numesc „Strainul”, trebuie sa fie, zic ei, adevaratul nostru tel.

Dumnezeu si iubirea

Dumnezeul promovat de Biblie, acel ceva perfect care „propovaduieste iubirea fata de aproape, binele si adevarul”, este cel care il asigura pe Moise ca totul este „OK”, dar cand omul avea tupeul sa gandeasca, il premia cu cate o molima. Luni foamete, marti lacuste, miercuri bube, joi mucegaiuri, vineri noroi, sambata grindina si duminica si-a luat liber, ca doar e zi de odihna.

Potrivit aceleiasi Biblii scrise de oameni, fiecare nou-nascut de linie barbateasca, nu ai evreilor, au fost omorati. Acelasi Dumnezeu a ras toti oamenii cu Potopul pentru ca lumea ajunse cam cum e acum. Sa ne asteptam oare la un nou Potop de curatare a rasei umane? Daca stau bine sa ma gandesc, Dumnezeu nu este cu nimic mai bun decat Hitler.

Asadar, daca Dumnezeu inseamna iubire, cum poate Dumnezeu sa faca rau, lasand la o parte raul necesar? Cum poate fi venerat un asemenea Dumnezeu? Mai poate fi considerat o fiinta perfecta, avand in vedere ca nu stiu in ce masura iubirea si ura pot fi complementare?

Religiile istorice si superioritatea lor

Cum poate fi o religie superioara alteia, avand in vedere ca niciuna dintre cele trei religii istorice – crestinismul, islamismul si iudaismul – nu are un trecut imaculat, ci plin de varsari de sange in numele lui Iisus Hristos, Allah sau Dumnezeu?

Crestinismul, de exemplu, nu are un temei mai mare decat alte religii aparute inaintea lui. Zoroastrismul (sau zoroastrianism – religia derivata este mazdaism) este una dintre cele mai vechi religii monoteiste, din care multe elemente au fost preluate ulterior de iudaici si infipte si in crestinism.

Iudaismul, crestinismul si islamismul impartasesc cateva trasaturi comune, care nu se regasesc in religiile Orientului, in hinduism, budism, confucianism sau taoism. Atat crestinismul, cat si iudaismul si islamismul sunt religii istorice.

Fiecare dintre ele are pretentia ca Dumnezeu a actionat in mod decisiv in istoria omenirii. Desigur ca felul de actionare al lui Dumnezeu difera la cele trei religii. In iudaism, Dumnezeu a intervenit pe vremea cand evreii erau robi in Egipt si cand prin Moise a spus lui Faraon sa lase pe poporul sau sa plece. In crestinism, interventia majora a lui Dumnezeu a fost cu ocazia incarnarii fiului sau, Iisus Hristos.

In islamism, interventia majora a lui Dumnezeu in istorie a fost prin profetul Mahomed, care a trait intre anii 570-632.

Islamul incorporeaza partial iudaismul si crestinismul (cel putin teoretic). Ei considera ca Moise a fost un profet al lui Dumnezeu; prin Moise a dat Dumnezeu legea. Iisus a fost si el un profet, un prieten al lui Dumnezeu. Cand Iisus a promis ca va trimite un alt Mangaietor, desi noi ne gandim la Duhul Sfant, Isus s-a gandit la Mahomed.

Toate cele trei religii sunt textuale – adica scripturale. Au carti sfinte, cu alte cuvinte. In iudaism este Tora sau Legea. In crestinism este Biblia. Islamul are Coranul. Acum exista mari diferente intre felul in care opereaza cartile sfinte in fiecare dintre aceste religii. Coranul, cred musulmanii, a fost dat lui Mahomed de catre ingerul Gabriel pe parcursul a mai multor ani, in limba araba. Astfel, cartea este o transcriere directa (copie) a unei carti din ceruri, deci este o carte divina.

Dintr-un anumit punct de vedere, musulmanii privesc Coranul asemanator felului in care crestinii privesc pe Iisus Hristos: imaginea lui Dumnezeu, Cuvantul (LOGOS) al lui Dumnezeu. Implicatia este si aceea ca in Islam se crede ca nu poate exista o traducere a Coranului. Adica, orice traducere va fi inexacta si nu va exprima exact cele spuse, deci traducerile existente nu au autoritatea originalului in araba, sunt doar informative.

Nu-i vorba, ca si unii dintre crestini au pareri asemanatoare despre Biblie. Grecii Ortodocsi considera ca numai Septuaginta, versiunea greceasca a Bibliei este cea adevarata. Catolicii au crezut multi ani ca numai Biblia in limba latina este buna si doar slujbele in acea limba au efect, sunt veritabile.

Unii evanghelici americani cred ca numai versiunea King James este valabila. Dar in principiu, crestinii cred ca Biblia poate (si chiar trebuie) sa fie tradusa in orice limba de pe fata pamantului, deoarece mesajul ei poate (si trebuie) sa patrunda si sa transforme orice cultura si civilizatie. Desi revelatia scripturilor a fost data unor vorbitori de limba ebraica, aramaica si greaca, ea poate fi tradusa si adevarul ei poate fi transmis in orice limba.

Toate cele trei religii sunt teologice. Ele duc undeva, au un scop, o tinta. Viata nu este doar un ciclu de reincarnari, nu este doar o rutina a ceea ce a fost acum cateva secole. Istoria are un inceput, Dumnezeu a intervenit in istorie intr-un anume fel, si istoria se indreapta catre un final care va constitui punctul culminant cand Dumnezeu va aduce istoria la un sfarsit.

Executiile

Sub imparatii Diocletian, Galeriu, Maximian si Constantin Chlor, s-au dat patru edicte de persecutie prin care se cerea daramarea locasurilor de cult crestine, interzicerea slujbelor crestine, arderea cartilor sfinte si pedepsirea aspra a clericilor si a crestinilor care nu se lepadau de credinta in Iisus Hristos.

Intre 303-305 au fost numerosi martiri, in special in Rasarit, precum Sfanta Varvara, in Egipt, Sfintii Cosma si Damian, in Capadocia, Sfintele Agapi, Irina si Hiona, in Tesalonic, preotul Montanus si sotia sa, Maxima, in Belgrad.

Desi, la baza, crestinismul si islamismul sunt religii ale pacii, adeptii islamismului Coranului si ai Shariei lupta impotriva oricui care nu crede in Allah. Executiile inca sunt comise in statele musulmane, iar lecturarea textelor din Coran „justifica” pedepse impotriva adeptilor celorlalte religii.

Mai mult, in tarile musulmane, schimbarea religiei se pedepseste cu moartea. In Arabia Saudita este interzis sa introduci obiecte religioase neapartinad islamului. Totodata, nu trebuie sa uitam de executia a mii de evrei din cauza apartenentei religioase.

Oameni au murit, mor si vor muri in continuare din cauza modului in care cartile sfinte care stau la baza oricarei doctrine religioase sunt percepute si promovate.

Exista o religie mai buna decat alta? In ce poate consta superioritatea unei religii fata de alta religie? Nu este oare religia doar inca o arma folosita politic si nu numai pentru impunerea unei hegemonii? Unde este toleranta fata de credintele altcuiva, unde este libertatea de exprimare in secolul XXI, cand oameni sunt executati in piete publice pentru ca se inchina singurului Dumnezeu in care cred?

Nu exista religie superioara altei religii, nu exista religie mai reala decat alta, mai veritabila sau mai buna la fel cum nu exista rasa superioara altei rase.

Toate abaterile de acest gen pe care le-au suportat iudeii, crestinii sau musulmanii sunt greseli ale istoriei, greseli ce se repeta si astazi pentru ca nu sunt putini oamenii cu ochelari de cal ce inghit absolut orice li se spune si nu sunt in stare sa vada nici in stanga, nici in dreapta, ci doar ce au in fata.

24 August 2008
Sursa: Ziare.com

Religie si stat in Islam.

Religie si stat in Islam. De la teocratia medineza instituita de Muhammad la Fratia musulmana din perioada interbelica

Despre carte:

Istoria religiilor.

Vol. III Religiile dualiste. Islamul
AUTOR: Giovanni Filoramo (coordonator)
Editura Polirom. http://www.polirom.ro
COLECTIE HORS COLLECTION
PREŢ 44.95 RON
DOMENIU Religie, teologie
ISBN 978-973-46-1449-3
ANUL APARITIEI 2009