Ataturk, renaşterea unei natiuni

Prof. Dr. Ali Marzui

Continuam sa manifestam recunoştinta dupa marele lider M.K.Ataturk prin scrierile oamenilor de stat, scriitori şi gınditori cu renume mondial consemnate ın memoria istoriei.

Prof. Dr. Ali Mazrui un politician de ştiinte politice de origine keniana este un om de ştiinta ce a ındeplinit functie de preşedinte la catedrele universitatilor cu renume dintr-o serie de tari din America, Europa, Asia şi Africa. Prof. Mazrui a fost la conducerea Institutului de cercetari culturale internationale a Universitatii Binghamton din oraşul New York, a fost consultant şi membru la numeroase institutii de ştiinta şi organizatii internationale a lumii.

Prof. Mazrui ın acelaş timp este un cercetator ın domeniul politicii ale carui lucrari au fost publicate ın reviste şi ziare cu renume mondial cum ar fi ziarul Cumhuriyet din Turcia, apoi The Times, The New York Times, The Guardian, Afrique 2000, International Political Science Journal. Prof. Mazrui şi-a dedicat o mare parte a vietii academice pentru relatarea culturii africane, problemelor din Africa, Africa americanilor din America şi occidentalilor. Este cunoscut cu cele peste 20 carti editate.

Prof. Mazrui subliniaza ca Ataturk dupa ani de zile de la trecerea sa ın nefiinta este singurul lider care prin conceptia sa continua sa fie sursa de inspiratie pentru natiunea sa şi continua ıntocmai: “In sec. 20 nu exista un alt lider ın afara de M. Kemal ale carei conceptii sa joace rol primordial ın viata tarii sale. Dupa parerea mea aceasta se datoreaza calitatilor sale de revolutionar, arhitect ce se situeaza ın fruntea identitatii nationale de turc modern şi sustinator a independentei turce. O mare parte a concetatenilor lui Ataturk ıntre care şi cei care ınsuşesc toate politicile Lui califica contributii deosebit de importante succesul relatarii ocrotirii independentei nationale turce şi identitatii turce.”

Prof. Dr. Ali Mazrui afirma ca razboiul de independenta sub liderimea lui Ataturk ın Turcia a fost prima victorie initiata ımpotriva colonialismului. Amintind ca aceasta este o situatie deosebit de interesanta, Mazrui continua ıntocmai: “ Este o situatie deosebit de intersanta,pentru ca statul otoman ın sine era un imperiu, adica tinea sub suveranitate popoare diferite. Insa de data aceasta, Turcia era amenintata, devenea o natiune separata şi se opunea rezistenta cu succes la colonialismul vest european. In realitate erau şi turci care negociau cu englezi şi americani pentru a intra sub protectia ori mandatul lor. Mustafa Kemal a spus NU. De ce sa intram sub protectie straina! Noi ın istorie am trait drept o natiune cu onoare. Daca suntem pregatiti sa luptam pentru patrie, vom putea ocroti identitatea şi prezenta independenta.” Iata ca aceasta a fost o lectie deosebit de importanta pentru popoare colonizate din alte locuri a globului.

Eu m-am nascut şi am crescut ın Kenia din continentul Africa. Dupa care am facut cercetari ın Orientul Mijlociu şi Africa. In Africa preiau conducerea militarii, obtin privilegii de conducere, iar dupa ındepartarea din conducere vad ca tara nu este ın situatie mult mai buna ca ınainte. Latura diferita din revolutia lui Ataturk era urmatoarea: Acest militar ce a venit la conducere nu era un militar ce a ocupat locul pentru a ramıne la conducere, se afla ın frunte pentru a schimba comunitatea. In unele tari din Africa aproape ın fiecare an sunt organizate lovituri de stat. Aproape nici unul din aceste guverne militare nu au fost de viata lunga. Pına şi un lider cu vederi mai largi precum Cemal Abdul Nasır nu a avut o influenta eficienta. Dupa scurt timp de la moartea sa, tara a fost “Nasirizata”. Iar M.K.Ataturk a ınfaptuit transformari importante pentru viitorul tarii sale; Acestea erau revolutii ce vor putea asigura autoapararea tarii care se situa atıt de aproape de Europa. Astfel nu numai ın chestiunea opunerii la colonialism, era un exemplu pentru ca un cadru militar sa nu ramına numai ca “detinator al conducerii”. Omul de ştiinta preşedintele catedrei la o serie de universitati cu renume din America, Europa, Asia şi Africa, prof. Dr. Ali Mazrui aminteşte ca conceptia şi actiunile lui M.K.Ataturk au influentat oamenii de stat şi de guvern occidentali.

Ataturk neındoios a schimbat conceptia despre poporul turc a europenilor. Pentru ca sute de ani cuvıntul “turc” fusese folosit ıntre europeni ca ceva comic ori banal. Este ştiut ca Imperiul otoman ın aceste comunitati era calificat ”omul bolnav al Europei”. Victoria cıştigata ın a doua parte a primului razboi mondial ın fata armatelor europene şi ulterior ın razboiul de independenta a asigurat ıntelegerea ın mod mult mai diferit drept popor şi luptator a turcilor. Consideratia şi respectul pentru turci a europenilor s-au schimbat.”

Sursa: TRT Romanian

Manifestatie antiislamica la Ankara

Zeci de mii de oameni au manifestat sambata la Ankara in favoarea laicitatii si Republicii in Turcia, unde partidul la putere este amenintat cu interzicerea, din cauza actiunilor antilaicitate, relateaza AFP.

„Turcia este laica si va ramane laica”, au scandat manifestantii. „Vom apara valorile republicii, suntem, soldatii lui Mustafa Kemal Ataturk”, fondatorul statutului turc modern si laic, au strigat manifestatii, sub supravegherea strica a politiei.

Manifestantii au venit din mai multe regiuni ale Turciei, majoritatea erau femei.

Numeroase manifestatii au avut loc in Turcia in ultimul an impotriva Partidului pentru Justitie si Dezvoltare, la putere din 2002 si acuzat de laici ca islamizeaza Turcia. Curtea Constitutionala turca a acceptat in martie o plangere care vizeaza interzicerea AKP pentru actiuni antilaicitate.

Mai multe proiecte controversate ale formatiunii au provocat tensiuni in cadrul societatii, ca interzicerea alcoolului in locurile publice si legalizarea valului islamic in universitati.

12 Aprilie 2008
Sursa: Ziare.com

O Uniune a Orientului Mijlociu dupa modelul UE?

Marti, 18 August 2009
Sursa: Ziare.com
Autor: Ana Ilie

Uniunea Europeana s-a cladit pe ruinele razboiului. Cu ceva rabdare, si statele din Orientul Mijlociu s-ar putea ralia in spatele unei idei similare.

Turcia este parte a Europei si in acelasi timp in afara Europei. Are ceva sanse sa devina membra a Uniunii Europene, insa nu trebuie subestimata influenta identitatii islamice turce – ca si in alte situatii, religia, civilizatia sau cultura sunt doar mantiile care ascund ciocniri de interese, este de parere The Guardian.

Dupa un sfert de secol petrecut la portile Uniunii Europene, asteptand sa fie „acceptata” in clubul select de tari crestine, Turcia are tot dreptul sa se simta frustrata. In loc sa astepte la nesfarsit, Turcia ar trebui, conform publicatiei britanice, sa profite de acest moment si sa capitalizeze de pe urma eforturilor recente de intarire a legaturilor cu statele din Orientul Mijlociu.

De la caderea Imperiului Otoman, dupa Primul Razboi Mondial, cand Mustafa Kemal Ataturk a creat o Turcie moderna si seculara, statul a taiat pur si simplu legaturile vechi de sute de ani cu Orientul Mijlociu.

In ceea ce-i priveste pe arabi, acestia le-au intors spatele turcilor in urma secolelor de asuprire otomana si de turco-centrism, acesta din urma cauzand, de altfel, prabusirea Imperiului Otoman. In plus, arabii tanjeau de mult dupa independenta.

Acum insa, acele lucruri care s-au pierdut, de-a lungul timpului, in regiune, din varii motive, merita reconstruite intr-o varianta moderna si mai corecta – stabilitatea, domnia legii, libertatea de miscare in regiune si creuzetul multietnic, multireligios.

La fel cum UE este o grupare voluntara a unei regiuni unificate de-a lungul timpului doar prin cuceririle lui Charlemagne si Napoleon, de ce n-ar deveni si Orientul Mijlociu o uniune voluntara intre fostele teritorii ale Imperiului Otoman si alti vecini dornici sa se alature initiativei, cum ar fi Iranul, ba chiar si Israelul, o data ce ajunge la pace cu palestinienii?

Provocarile unei astfel de viziuni sunt imense. Orientul Mijlociu nu este doar una dintre cele mai instabile regiuni din lume, ci si una incredibil de diversa, din punct de vedere politic, cultural si religios.

Insa in jurul carei chestiuni s-ar putea unifica Orientul Mijlociu? Sa fie limba? E drept, araba este cea mai vorbita in regiune, insa asta ar aliena turcii, kurzii si alte natii non-arabe.

Religia? Desi islamul este majoritar, o grupare in jurul acestei religii ar fi neconfortabila pentru minoritatile religioase ale regiunii – crestini, evreii, zoroastristii, druzii si altii.

Cultura? Ar putea fi un factor coagulant, dar intr-un sens foarte larg, deoarece dupa milenii de incrucisari ale diverselor imperii, oamenii din regiune impartasesc elemente ale mai multor culturi: iudeo-crestina-islamica, greco-romana, persana, mesopotamiana, egipteana etc.

In fine, cel mai bun element unificator trebuie sa fie pragmatismul, alimentat de ideea de destin comun constrans de provocari comune: lipsa de securitate si conflictele, saracia, tineretul numeros, lipsa apei, dominatia straina, etc.

Primii pasi pragmatici ai Europei au fost facuti cand un grup de sase state au infiintat Comunitatea europeana a carbunelui si otelului. In mod similar, si statele din orientul Mijlociu s-ar putea grupa in jurul resurselor vitale pentru viitorul regiunii, petrolul si apa.

100.000 de turci au ieşit pe străzi, impotriva valului islamic

Sursa: Ziare.com

Peste 100.000 de manifestanti s-au adunat sambata la Ankara pentru a protesta impotriva autorizarii valului islamic in universitati, in aceeasi zi in care Parlamentul a adoptat in a doua lectura modificarile constitutionale in acest sens, transmite AFP.

Manifestantii s-au adunat la apelul a circa 70 de organizatii neguvernamentale si sindicate, pentru a protesta fata de aceasta revizuire a Constitutiei care submineaza, potrivit lor, fundamamentele statului laic fondat in urma cu 84 de ani de Attaturk.

„Turcia este si va ramane laica”, scandeaza protestatarii, care au drapele turce si portrete ale lui Attaturk. Ei s-au adunat intr-o piata din centrul orasului, in momentul in care Parlamentul turc vota un amendament constitutional in virtutea caruia „nimeni nu poate fi privat de dreptul la educatie superioara”.

Un oficial din politie a evaluat la mai putin de 100.000 numarul manifestantilor.

O manifestatie precedenta din 2 februarie a strans peste 125.000 de persoane pentru a protesta fata de aceasta reforma, prezentata de guvernul turc ca fiind necesara pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Legalizarea valului in universitati, la aproape 30 de ani de cand a fost interzis, este combatuta ferm de aparatorii fundamentelor laice ale acestei tari, musulmana in proportie de 99%.

Subiectul suscita tensiuni aprinse intre cei care considera ca interzicerea valului in universitate este o incalcare a libertatilor individuale si cei care se tem ca autorizarea sa va submina fundamentele sistemului laic si va antrena legalizarea valului si in alte spatii publice – administratie si scoli. Prolaicii se tem de asemenea ca ridicarea interdictiei va spori presiunea sociala asupra tinerelor pentru a purta valul.

Partidul Republican al Poporului (CHP), principala formatiune de opozitie, care considera ca aceasta modificare constitutionala un pas spre un regim islamic, a anuntat ca va contesta masura la Curtea Constitutionala.

Avertismentele din partea mediilor foarte atasate de aplicarea stricta a preceptelor laice au devenit din ce in ce mai frecvente, dar armata, care se considera garantul sistemului laic, a ales sa ramana departe de dezbatere.

Sotiile si fiicele premierului Recep Tayyip Erdogan si presedintelui Gul poarta valul. Sotia lui Gul s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in 1998, dupa ce i s-a interzis accesul in universitate, dar si-a retras plangerea.

Manifestatie la Ankara, impotriva valului islamic

Sursa: Ziare.com

Mai multe zeci de mii de manifestanti s-au reunit sambata la Ankara, la mausoleul fondatorului republicii turce seculare, Mustafa Kemal Ataturk, pentru a-si afirma opozitia fata de un proiect al guvernului care autorizeaza purtarea valului islamic in universitati, informeaza AFP.

Cei aproximativ 30.000 de protestatari au purtat pancarte, au fluturat drapelele Turciei si au scandat „Turcia este laica si asa va ramane”, „Guvernul – demisia”, „Toti suntem soldatii lui Ataturk”. Acestia au iesit in strada in urma apelului lansat de aproximativ 35 de asociatii, intre care majoritatea sunt asociatii feministe.

Manifestantii sunt sustinuti si de ministrul turc de externe, Ali Babacan, care sustine ca Ankara trebuie sa ridice interdictia impusa femeilor de a purta valul islamic in universitati, ca parte a reformelor democratice pe care Turcia trebuie sa le intreprinda pe calea aderarii la Uniunea Europeana.

Parlamentul turc urmeaza sa aprobe saptamana viitoare un amendament constitutional sustinut de partidul islamist la guvernare, Partidul Justitiei si Dezvoltarii, care are drept scop ridicarea interdictiei de a se purta valul islamic in universitati.

Uniunea Europeana a cerut Turciei sa incurajeze libertatea de expresie si drepturile minoritatilor, insa nu a adoptat nicio pozitie in ceea ce priveste chestiunea valului.