Iisus si Mohamed, doi profeti total diferiti?

La inceputul lunii noiembrie a avut loc la Vatican prima reuniune a Forumului Catolico-Musulman, eveniment desfasurat sub inaltul patronaj al Papei Benedict al XVI-lea care a durat trei zile.

La manifestare au fost invitati prelati si profesori romano-catolici, dar si musulmani. Tema primei zile a fost „Dragostea de Dumnezeu, dragostea de aproape”.

Reuniunea este rezultatul unui apel la dialog lansat pe 13 octombrie 2006 reprezentantilor crestinismului de catre 138 de intelectuali si lideri religiosi musulmani, la o luna dupa un discurs considerat ofensator tinut de Papa Benedict al XVI-lea la Ratisbonne.

Care sunt principalele lucruri care separa aceste doua religii monoteiste? Ce viziuni au asupra lumii si cine sunt fondatorii lor? Publicatia franceza L’Express trece in revista cateva asemanari si deosebiri majore.

Cartile de capatai

Biblia
Nu este o carte, ci o biblioteca ea insasi datorita scrierilor multiple din care se constituie. Elaborarea ei a durat aproape un mileniu. Cele patru Evanghelii care povestesc viata lui Isus si profetiile sale au fost scrise de diverse comunitati religioase, prima dintre ele, cea dupa apostolul Marc, a fost comusa la 40 de ani dupa moartea lui Isus. Abia in secolul al patrulea dupa Hristos forma canonica a Noului Testament a fost recunoscuta de Biserica.

Coranul
Este cartea dictata de Allah, nealterata, „Cartea de care nu trebuie sa te indoiesti” (surata 2,2). Scrierea i-a fost dictata lui Mahomed de divinitate. Coranul nu este o creatie. Profetul a recitat ceea ce i se revelase, iar adeptii lui, care stiau carte, au scris. Potrivit traditiei, in anul 652, la cinci ani dupa moartea Profetului, califul Othman a ordonat asamblarea textelor disparate sub un singur titlul: Coranul.

Mesia si Profetul

Iisus
Prin el, cuvantul s-a facut trup si a locuit intre noi. Pentru crestini, Isus din Nazaret este fiul lui Dumnezeu, el insusi om si Dumnezeu. „Fiul preaiubit” (Matei, XVII, 5), are o relatie stransa, filiala, cu Dumnezeu Tatal din care se trage. Potrivit dogmei crestine, el a murit pe cruce si a treia zi a inviat.

Mohamed
Om si doar om, el este ultimul dintre profeti, „sigiliul profetilor”, potrivit Coranului. El, potrivit aceleiasi carti, este singurul care a profetit veritabilul cuvant al lui Dumnezeu, iudaismul si crestinismul, alterand cuvantul divin.

Profetul isalmismului considera ca el si Iisus sunt „frati in credinta”, din moment ce religia lui Allah le-a precedat pe toate celelalte. Abraham a practicat-o si toti cei care au venit dupa el, spune Coranul.

Mahomed accepta ca Isus s-a nascut din Maria a carei feciorie nu o contesta. Respinge insa ideea ca profetul galilean a fost crucificat si apoi a inviat. Dupa Coran, Allah insusi l-a inaltat.

Dumnezeu

Dumnezeul lui Iisus
Dumnezeul lui Iisus este unul singur care se manifesta prin intermediul oamenilor. El a incheiat o alianta cu poporul evreu, si prin el cu lumea intreaga, dandu-l lor pe fiul lui, Isus.El l-a creat de asemenea pe om dupa chipul si asemanarea lui. Astfel, intre el si oameni s-a stabilit o legatura vie.

Dumnezeul lui Iisus este prezent in viata credinciosilor prin persoana Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh, ceea ce formeaza una dintre tainele crestinatatii, Sfanta Treime. Prin rugacine, pentru care nu exista momente prestabilite, credinciosii stabilesc un dialog intim cu Dumnezeu.

Dumnezeul lui Mohamed
Dumnezeul lui Mohamed este de asemenea unic, insa si indivizibil.”Nu a procreat niciodata si nici nu a fost procreat. Nimeni nu este egal cu el,” potrivit Coranului (surata 112, 1-4). Dumnezeul musulman locuieste in inaltul cerului, deasupra oamenilor.

Nu are fiu si nu recunoaste Sfanta Treime -pe care musulmanii o percep ca pe o uniune intre Dumnezeu, Iisus si Maria- considerata un pacat mortal. Pentru a fi pe placul lui Allah, musulmanii trebuie sa indeplineasca cinci lucruri de capatai ale islamismului: profesiunea de credinta, cinci rugaciuni cotidiene, pomana, postul de o luna-Ramadanul, si pelerinajul la Mecca, centrul islamismului.

Politica

Iisus
Potrivit unor specialisti, Nazarineanul a pus bazele principiului modern al democratiei, si anume, separarea puterilor in stat, prin fraza: „Dati Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce e a lui Dumnezeu. (Luca, XX, 20-26). In acelasi timp, altii cred ca Isus nu este apolitic, el critica si loveste in autoritatile evreiesti din timpul sau.

Mahomed
Reflectia atotputerniciei lui Dumnezeu, religia Profetului include toate aspectele societatii umane: politic, economic, cultural, etc. Mantuirea este indviduala, insa fiecare individ este legat de ceilalti in sanul oumma, comunitatea credinciosilor. In Medina, loc identificat in actuala Arabie Saudita, Mahomed este seful unui mini-stat.

Femeile

Iisus
Mama sa, Maria, poarta mesajul sau in cantarea Magnificat. Mai multe femei il insotesc pe Isus in drumul sau prin Galileea, printre care si Maria Magdalena, prima care l-a vazut pe Isus inviat si care a primit de la Salvator sarcina de a anunta vestea cea buna si celorlalti. Mesia a vindecat trei femei, a condamnat exilul si delapidarea si a iertat femeia adultera.

Mohamed
„Profet iubitor”, potrivit traditiei, Allah respecta femeile care in societate sunt insa tratate ca niste sclave. In Coran, cele doua sexe sunt plasate pe pozitii de egalitate, insa in realitate femeilor le sunt impuse multe restrictii si norme speciale.

Ghidat de revelatia divina, Profetul a interzis asasinarea fetelor la nastere, a limitat poligamia si le-a acordat femeilor dreptul la mostenire. Dupa moartea lui Khadija, prima sotie foarte iubita a lui Mohamed, Profetul a mai fost casatorit de zece ori, inclusiv cu o fata de noua ani, Aicha.

Sotiile lui trebuiau sa poarte voal pentru a nu strani cupiditatea celorlalti barbati si le era interzis sa se recasatoreasca dupa moartea lui.

Violenta

Iisus
Iisus respinge violenta. „Pune sabia ta la locul ei, caci toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri” (Matei, XXVI, 51-53), i-a spus Isus unuia dintre ucenicii lui care i-a taiat urechea cu sabia unui servitor al unui preot pe muntele Maslinilor.

Un alt verset insa afirma contradictoriul: „Sa nu credeti ca am venit s-aduc pacea pe pamant; n-am venit sa aduc pacea, ci sabia. Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, si pe nora de soacra sa. Si omul va avea de vrajmasi chiar pe cei din casa lui” (Matei, X, 34-36).

Exegetii spun ca Iisus a vrut sa sugereze prin mesajul revolutionar in contextul epocii respective ca el va suscita tot felul de atacuri contra celor care se vor declara adeptii lui.

Mahomed
Coranul, locul unde Profetul traseaza regulile proprii de conduita, justifica violenta fata de cei care nu vor sa se supuna legii musulmane. :”Luptati pe calea lui Allah impotriva acelora care lupta impotriva voastra (…) Omorati-i peste tot pe unde ii veti intalni, vanati-i in locurile in care v-au vanat”, (Surata 2, 190-193).

Sunt doi Muhamed reuniti intr-unul singur: Muhamed cel pacifist de la Medina si Muhamed cel razboinic de la Mecca. Cartea indeamna la efectuarea raziilor, Profetul conduce luptele contra triburilor arabe politeiste si contra evreilor si se lanseaza intr-un program ambitios de cuceriri ca sa le asigure mijloacele de subzistenta membrilor comunitatii lui.

16 Noiembrie 2008
Sursa: Ziare.com

Falsa simetrie dintre Biblie si Coran

Textele care stau la baza crestinismului si islamismului nu pot fi comparate. Exista o falsa simetrie intre Biblie si Coran, cartile sfinte ale celor doua ideologii religioase.

Acestea sunt afirmate si argumentate intr-un dosar publicat in revista franceza L’Express, dedicat celor doua religii, islamismul si crestinismul.

Paternitatea lui Abraham

Coranul vorbeste despre istoria poporului lui Israel, nu din momentul nasterii lui Mahomed, ci incepand cu multe secole inainte. Din aceasta cauza, natura legaturii identificata de profetul Mahomed cu crestinismul este conflictuala.

Profetul islamismului a facut din Abraham primul supus (in araba, muslim) al Dumnezeului unic, adica primul musulman din istoria omenirii.

Asupra acestui aspect, crestinismul se afla in contradictie cu islamismul ca urmare a ceea ce Iisus afirma la un moment dat: „Faceti drept rod de pocainta. Sa nu credeti ca puteti spune: Il avem de tata pe Abraham; pentru ca va spun ca Dumnezeu poate sa ii ridice fii lui Abraham din pietrele acestea”. (Matei, 3, 8-9)

Iisus declara aici contrariul celor spuse de Mahomed, iar aceasta ruptura este iremediabila. Altfel spus, paternitatea abrahamica nu este o garantie a alegerii, a selectarii, nici nu constituie un avantaj in Ceruri si nu este o favoare divina acordata anumitor alesi in detrimentul altora.

Religiile Cartii (Iudaism si Crestinism)

Expresia „Poporul Cartii” (ahl al-kitab, in araba) ii desemneaza pe evrei si pe crestini, iar aceasta expresie apare in Coran de peste 30 de ori: daca islamismul nu ignora existenta lor, accepta in mare parte istoria si mostenirea lor, daca ii mentioneaza in randul credintelor lor, ce le reproseaza de fapt?

Coranul ii acuza pe acestia ca au falsificat Scrierile lor si au pervertit adevarul continut de acestea. „O, oameni ai Scripturii, de ce imbracati voi adevarul cu neadevar si ascundeti adevarul cu buna stiinta? (3, 71)”.

Dovada minciunii lor, pe care o invoca isamistii, este tocmai faptul ca iudeii si crestinii sunt divizati, in loc sa ii ofere lui Dumnezeu unitatea si pacea.

Coranul este foarte clar in ceea ce priveste acest aspect: „Pintre cei care au imbratisat iudaismul sunt unii care schimonosesc sensurile cuvintelor revelate (…), stalcindu-si limbile si vatamand religia.” (4, 46).

Surata 5, care vorbeste atat despre crestini, cat si despre evrei intr-o maniera amestecata in mod curios clarifica lucrurile: „Apoi, din cauza incalcarii legamantului lor, i-am blestemat Noi si le-am impietrit inimile, caci ei (n.r. evreii) au rastalmacit cuvintele si au uitat o parte din ceea ce li s-a amintit. Tu nu vei inceta sa le descoperi insselatoria lor.”(v.13).

Mai departe se afirma: „Si am incheiat Noi legamant cu aceia care au zis: Noi suntem crestini, dar au uitat ei o parte din ceea ce li s-a reamintit. Deci am starnit Noi ura si vrajba intre ei pana in ziua Invierii. Atunci le va vesti Allah ce au facut ei.” (v.14).

Fraza: „Deci am starnit Noi ura si vrajba intre ei pana in ziua Invierii”, denota inclinarea spre o perceptie ofensiva a bunatatii si milostivirii divine.

Louis Massignon afirma ca „tendinta generala a islamismului este sa il recunoasca pe Dumnezeu mai degraba in nimicirea celorlalti decat in nasterea, crearea lor”. Rezultatul acestei conceptii se regaseste intr-o serie de surate „incomode” care instaureaza un raport tensionat cu evreii si crestinii.

Trei diferente majore

Biblia se diferentiaza de Coran prin trei aspecte esentiale. Nu a fost direct dictata de Dumnezeu, deci a fost „necreata”, ci scrisa de oameni inspirati de Dumnezeu, ceea ce face de inteles faptul ca aceasta contine erori, facand in consecinta apel la spiritul critic al credinciosilor.

Exista de exemplu multe incoerente, asumate insa, la nivel cronologic in Noul Testament. Tot aici se gasesc multe aproximari care denota ca scopul textului nu este datarea exacta, ci invatatura, morala care trebuie extrasa.

Contrar Coranului, Biblia nu se recita, ci se lectureaza, adica un efort de interpretare, de descifrare a textului. Biblia relateaza istoria poporului evreu sub forma unei naratiuni adesea fastidioasa care descrie multele pelerinaje efectuate sub paza lui Dumnezeu.

Textul cuprinde descrieri ale unor masacre colective morti, violuri, bai de sange, insa nicaieri nu este scris: „Deci am starnit Noi ura si vrajba intre ei pana in ziua Invierii”, ca in Coran.

Biblia contine in ea insasi notiunea de evolutie, precum si pe cea de interpretare. Mai mult decat o simpla carte, este de fapt un ansamblu de carti. De-a lungul a celor a o mie de ani, cat a durat redactarea sa, acest document central al lui Dumnezeu nu a incetat sa se imbogateasca cu alte texte ce cuprind reflectii si comentarii asupra a ceea ce s-a intamplat.

Biblia lasa loc speculatiei intelectuale, spiritul omului este incitat la investigatie. Chiar si Dumnezeu are stiinta lui: teologia, inventie crestina care nu are echivalent exact in islamism.

Biserica Apuseana din Evul mediu a dat „Sfintelor Scripturi”, adica intregii colectii de scrieri religioase ale Vechiului si Noului Testament pe care Biserica le-a adunat si selectionat ca fiind produse sub inspiratia Duhului Sfant, titlul de Biblie.

Cartile Vechiului Testament, dupa textul ebraic sunt in numar de 39 carti „canonice”, iar dupa Septuaginta, pe langa cele 39 de carti, mai cuprind inca 14 carti „necanonice”. Noul Testament contine 27 de scrieri canonice.

Coranul reprezinta pentru musulmani Cuvantul lui Allah (kalam Allah), intrucat Allah a fost cel care a dat-o. Coranul este necreat, iar autoritatea lui este absoluta nu numai in probleme religioase, ci si politice, etice si chiar stiintifice.

Cuvantul lui Dumnezeu, asa cum il avem consemnat in Coran, a fost pur si simplu dictat. Acest lucru este revelat chiar in textul Coranului unde ni se spune ca a fost revelat verbal si nu numai in semnificatia lui generala sau in idei, ci in amanunt.

Potrivit traditiei islamice, Coranul a fost revelat lui Mohamed intr-un rastimp care a inceput aproximativ la anul 609 si a durat pana la moartea profetului (632).

23 Noiembrie 2008
Sursa: Ziare.com

Desi nu erau musulmani, doi elevi britanici – pedepsiti la scoala ca nu s-au rugat lui Allah

Doi elevi din Marea Britanie au fost tinuti peste program la scoala drept pedeapsa pentru ca au refuzat sa ingenuncheze si sa se roage lui Allah in timpul orei de religie. Alarmant este faptul ca cei doi baieti, de 11 si 12 ani, de la Liceul Alsager, din apropierea orasului britanic Stoke-on-Trent, nu sunt de confesiune islamica, relateaza „Daily Mail“. Era vorba despre un “exercitiu” de religie, care presupunea si rugaciunile specific musulmane. Parintii copiilor au spus ca drepturile lor au fost incalcate prin aceasta pedeapsa absurda, iar scoala respectiva a primit plangeri si de la alti parinti nemultumiti. De asemenea, britanicii s-au declarat uimiti si de un nou regulament al politiei, care prevede ca, atunci cand se fac perchezitii cu caini in casele locuite de musulmani, animalele sa poarte un fel de “botosei”, pentru a nu murdari incaperile. In religia musulmana, cainii sunt considerati “animale murdare”, fiind recomandata evitarea contactului cu acestia. Initial, regulamentul urma sa fie aplicat numai la moschei, dar el a fost extins si la apartamentele de locuit.

F.O.
Sursa: Gardianul
07-07-2008

Câţi supuşi numără Allah

Numărul musulmanilor a depăşit 1,57 miliarde, ceea ce înseamnă că aproape una din patru persoane din întreaga lume practică islamul, conform celui mai cuprinzător studiu de acest gen din istorie.

Raportul realizat de The Pew Forum on Religion and Public Life elimină estimările făcute până acum şi care nu erau ştiinţific realizate.

Alcătuit în ultimii trei ani, studiul prezintă un portret al lumii musulmane ce ar putea surprinde multă lume. De exemplu, în Germania sunt mai mulţi musulmani decât în Liban, în China sunt mai mulţi musulmani decât în Siria, iar în Rusia supuşii lui Allah sunt mai numeroşi decât în Iordania şi Libia la un loc. „Idei precum acelea că musulmanii sunt arabi sau că arabii sunt musulmani sunt pur şi simplu distruse de acest raport“, explică Amaney Jamal, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Princeton.

Deşi toată lumea consideră că „inima“ Islamului se află în Orientul Mijlociu, în realitate cei mai mulţi musulmani trăiesc în Asia. Mai mult de 60% din musulmani trăiesc pe continentul asiatic, aproximativ 20% trăiesc în Orientul Mijlociu şi nordul Africii, 15% în Africa Sub-Sahariană, 2,4% în Europa şi 0,3% în cele două Americi. Cei mai mulţi musulmani sunt în India (161 de milioane), Etiopia (28 de milioane), China (22 de milioane), Rusia (16 milioane) şi Tanzania (13 milioane).

Un studiu similar care să cuantifice numărul creştinilor va fi făcut public în 2010. Estimările arată că în lume trăiesc între 2,1 miliarde şi 2,2 miliarde de creştini.

Autor: George Daniel Ripa
Data: 9 oct 2009
Sursa: Adevarul

Stâlpii religiei islamice

Autor Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Achimescu

Sursa: http://www.crestinortodox.ro

Obligatiile rituale ale oricarui musulman, de ieri si de astazi, sunt definite prin expresiile „stalpii islamului„. Nicicand si niciunde, un musulman nu poate spera la mantuire daca nu indeplineste aceste obligatii: marturisirea de credinta (shahada), rugaciunea (salat), milostenia (zakat), postul din luna ramadan (sawn) si pelerinajul la Mecca (hajj).