Votul elveţienilor retează minaretul

REFERENDUM. Ţara Cantoanelor interzice turnurile moscheilor, de teama „islamizării”.

Elveţia s-ar putea aştepta la o înrăutăţire a relaţiilor cu lumea musulmană şi la o deteriorare generală a imaginii sale peste hotare, după ce majoritatea cetăţenilor Ţării Cantoanelor au votat, ieri, în cadrul unui controversat referendum, pentru interzicerea construcţiei de minarete.

Lansată de Partidul Popular Elveţian (SVP, populist şi xenofob), care susţine că minaretul e „simbolul aparent al unei revendicări politico-religioase a puterii”, propunerea de interzicere a acestui element arhitectural a fost criticată de guvernul federal de la Berna, de toate cultele religioase din ţară şi de importanta minoritate musulmană.

Rezultate-surpriză

Sondajele arătau iniţial că majoritatea populaţiei s-a raliat poziţiei guvernului, împotriva SVP. Votul a oferit însă o mare surpriză. Nu mai puţin de 57% dintre elveţieni şi 22 din cele 26 de cantoane au votat pentru interdicţie, forţând modificarea Constituţiei, potrivit rezultatelor oficiale finale, citate de AFP. Rezultatul exprimă temerile ce tăţenilor privind creşterea numărului de imigranţi şi, implicit, de musulmani, scrie BBC.

În Ţara Cantoanelor trăiesc apro ximativ 400.000 de musulmani, majoritatea veniţi din fosta Iugoslavie sau din Turcia, şi doar 13% sunt practicanţi ai religiei, scrie Reuters. Din toate lăcaşurile lor de rugăciune, numai patru au minarete, inclusiv cele din Geneva şi Zürich. Cele patru minarete deja ridicate nu intră sub incidenţa legii, construcţia unor alte turnuri pentru moschei, deja planificată de comunitatea musulmană, este însă scoasă din discuţie.

Teama musulmanilor

Tamir Hadjipolu, preşedintele Asociaţiei Organizaţiilor Musulmane din Zürich, a avertizat deja că implementarea votului va provoca temeri în rândul comunităţii islamice din Elveţia. Situaţia a fost tensionată şi de cele câteva atacuri asupra unor moschei, semnalate în ultimele două săptămâni. Posterele folosite de SVP în campanie nu au ajutat la calmarea tensiunilor. Afişele prezentau o femeie învelită complet de un văl, în faţa drapelului elveţian acoperit de minarete, a căror siluetă stilizată seamănă cu nişte rachete.

Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU s-a declarat de altfel îngrijorat de această campanie „de afişe sinistre”. Nu este însă prima dată când Partidul Popular Elveţian speculează teama de străini. S-a întâmplat şi în februarie, cu ocazia referendumului pentru deschiderea graniţelor pentru muncitorii români şi bulgari. Afişele din campania respectivă înfăţişau mai mulţi corbi care sfâşiau harta Elveţiei.

Adrian Cochino
30 Noiembrie 2009
Seursa: Evenimentul Zilei

„Ură şi intoleranţă”, după referendum în Elveţia

Rezultatul referendumului de, ieri, din Elveţia privind interzicerea turnurilor moscheilor a stârnit un val reacţii în presa internaţională.

„O expresie de intoleranţă”, a spus şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner. Oficialul s-a declarat scandalizat de rezultatul referendumului.

„Sper că eleveţienii vor reveni asupra acestei decizii cât mai repede. Este o expresie de intoleranţă şi eu detest intoleranţa”, a precizat Bernard Kouchner, citat de AFP.

Elveţienii au creat „o imensă surpriză” şi au votat, ieri, cu o majoritate zdrobitoare de 57,5 la sută pentru interzicerea turnurile moscheilor, precizează cotidianul francez Le Point.

Rezultat catastrofal

Intelectualul musulman controversat Tariq Ramadan consideră „catastrofal” rezultatul referendumului. Pentru el, care trăieşte la Geneva şi predă la Universitatea britanică Oxford, „elveţienii şi-au exprimat adevărata frică, o problemă faţă de islam în Elveţia”.

În cotidianul francez La Croix, Dominique Quinio se întreabă: „dacă un astfel de referendum în alte ţări europene nu ar da rezultate similare?”

Păstrând tonul, jurnaiştii de la Paris-Normandie care cred că „nimeni nu poate garanta că dacă ar fi întrebaţi acelaşi lucru, francezii ar respinge proiectul de interzicere a minaretelor”.

Sondajele de opinie din ultimele luni indicau că majoritatea elveţienilor vor respinge măsura, din cauza impactului asupra reputaţiei ţării şi abilităţii de a gestiona problema musumanilor, scrie The Washington Post.

Principala organizaţie musulmană din Indonezia a denunţat, astăzi, rezultatul referendumului din Elveţia ce interzice construcţia de minarete, decizie pe care o consideră un semn de ură şi intoleranţă la adresa islamului, scrie Le Monde.

Şeful Nahdlatul Ulama (NU), Maskuri Abdillah,le-a cerut musulmanilor din Indonezia, cea mai mare ţară musulmană din lume, să nu reacţioneze răzbunător faţă de decizia elveţienilor. Aproape 90 la sută dintre cei 234 de milioane de indonezieni sunt musulmani. „NU”, care reprezintă islamul tradiţional, numără în jur de 40 de milioane de membrii, mai precizează aceeaşi sursă.

Oana Ţepeş Greuruş
30 Noiembrie 2009
Sursa: Evenimentul Zilei

Munti si minarete

In Elvetia exista patru moschei cu minarete la o populatie de 350 de mii de musulmani declarati – majoritatea europeni din Bosnia si Kosovo –, din care 13% se duc periodic la geamie pentru a se ruga. Nu e cine stie ce mare problema, am fi putut crede. si totusi, 57,5% din alegatorii elvetieni au optat in cadrul unui referendum pentru o interzicere constitutionala a minaretelor, din cauza unor temeri legate de „fundamentalism” si „islamizare tacuta” a Elvetiei.
Sa fie oare elvetienii mai marcati debigotism decat alti europeni? Probabil ca nu. Referendumurile reflecta umorile populare, nu opiniile ponderate, iar aceste sentimente populare sunt rareori de factura liberala. Referendumuri in aceasta problema ar duce probabil la rezultate tulburator de similare si in alte tari europene.

A atribui votul elvetian impotriva minaretelor – o idee promovata de Partidul Popular Elvetian (de dreapta), dar de nici un alt partid politic – unei „islamofobii” ar insemna probabil sa ratam esenta. Sigur, o lunga istorie de ostilitate reciproca crestino-musulmana si recentele cazuri de violenta radical islamista au determinat oamenii sa simta fata de islam o teama pe care nu o manifesta fata de hinduism sau, sa zicem, budism. Iar minaretul, inaltandu-se spre cer ca o racheta, e facil de caricaturizat ca imagine infricosatoare.
Dar daca elvetienii si alti europeni ar fi siguri pe propriile identitati, concetatenii lor musulmani nu le-ar mai umple inimile cu atata frica. Iar asta ar putea fi de fapt problema. Acum nu prea multa vreme majoritatea cetatenilor din lumea occidentala aveau propriile simboluri indisputabile ale credintei si identitatii colective. Turnurile bisericilor care impodobesc orasele europene aveau o semnificatie clara pentru cei mai multi oameni. Casatoriile interconfesionale erau rare.

Pana de curand, multi europeni credeau insa si in regii si reginele lor, arborau drapelele nationale, cantau imnurile nationale si invatau versiuni eroice ale istoriei lor nationale. Acasa era acasa. Calatoriile erau ceva pentru soldati, diplomati si oameni bogati. „Identitatea” nu era inca privita ca o problema.
Multe s-au schimbat insa datorita capitalismului global, integrarii europene, stigmatizarii sentimentelor nationale prin doua razboaie mondiale si, poate cel mai important, pierderii masive a credintei religioase. Multi dintre noi traim intr-o lume seculara, liberala, dezamagitoare. Vietile majoritatii europenilor sunt azi mai libere decat oricand. Nu ni se mai spune ce sa facem sau ce sa credem: nici de catre preoti, nici de catre cei social superiori noua. Atunci cand incearca sa o faca, tindem sa nu-i bagam in seama.

Dar pentru aceasta lume recent eliberata platim un pret. Libertatea fata de credinta si traditie nu a dus intotdeauna la un grad mai ridicat de multumire, ci, din contra, la confuzie, teama si resentimente larg raspandite. Desi demonstratiile de identitate colectiva nu au disparut cu totul, ele sunt azi, in mare parte, consemnate la nivelul stadioanelor de fotbal, acolo unde bucuria (sau dezamagirea) poate da repede in clocot si poate degenera in violenta si resentimente.
Pentru anxietatile lumii moderne, demagogii populisti dau vina pe elitele politice, culturale si economice. Acestea sunt acuzate, nu fara un oarecare temei, de a le fi impus cetatenilor obisnuiti imigratia in masa, criza economica si pierderea identitatii nationale. Dar, daca elitele sunt tinta urii pentru ca ne-au adus calamitatea moderna, musulmanii sunt invidiati pentru ca inca mai au credinta, stiu cine sunt si pentru ca au ceva pentru care merita sa mori.

E lipsit de importanta ca multi dintre musulmanii europeni sunt la fel de dezamagiti si de secularisti precum concetatenii lor ne-musulmani. Perceptia este cea care conteaza. Minaretele semete si valurile negre sunt amenintatoare pentru ca pun sare pe ranile celor ce resimt pierderea propriei credinte.
Nu e de mirare ca populismul antimusulman si-a recrutat unii dintre cei mai feroci aderenti din randurile fostilor adepti ai stangii, fiindca si acestia si-au pierdut credinta – in revolutia mondiala sau alte asemenea. Inainte de a se converti la revolutie, multi dintre ei aveau un trecut religios. Asa ca au suferit o dubla pierdere. In ostilitatea lor fata de islam le place sa vorbeasca despre apararea „valorilor iluminismului”, desi in fapt se lamenteaza de pierderea credintei religioase ori seculare.

Din nefericire, nu exista vreun remediu imediat pentru tipul de maladii sociale expuse de referendumul elvetian. Papa are, evident, un raspuns. I-ar placea ca oamenii sa se intoarca la sanul Romei. O reteta pentru mantuire mai au si predicatorii evanghelisti. Neoconservatorii, la randul lor, vad incurcatura europeana ca forma a unei decadente tipice Lumii Vechi, o stare colectiva de nihilism, hranita de state care mizeaza pe bunastare si dependenta comoda de puterea americana. Raspunsul lor este o lume occidentala renascuta, condusa de SUA, si angajata intr-o cruciada armata pentru democratie.
Dar, daca nu esti catolic, neoprotestant sau adept al neoconservatorilor, nici una dintre aceste viziuni nu e promitatoare. Ce putem spera e ca democratiile liberale vor trece cumva prin aceasta perioada de neliniste – ca se va rezista la tentatiile demagogice si se vor izola impulsurile violente. In definitiv, democratiile au iesit cumva si din alte crize mai dificile din trecut.

Acestea fiind spuse, ar fi, desigur, util sa avem mai putine referendumuri. Pentru ca, altfel decat cred unii, ele nu consolideaza democratia. O slabesc prin subminarea reprezentantilor alesi, a caror treaba este sa faca uz de judecata rationala, nu sa dea glas umorilor unor oameni speriati si furiosi?

Sursa: România Liberă
Ian Buruma
11 Decembrie 2009

Reactii ın Turcia pentru rezultatul referendumului din Elvetia.

Preşedintele Abdullah Gül a spus ca rezultatul referendumului reprezinta o ruşine pentru elvetieni.

Rezultatul referendumului din Elvetia pentru interzicerea minaretelor a suscitat reactii puternice ın Turcia. Preşedintele Abdullah Gül a spus ca rezultatul referendumului reprezinta o ruşine pentru elvetieni.İar premierul Erdoğan a notat ca interzicerea construirii minaretelor este expresia unei conceptii primitive şi perimate ce trebuie ındreptata cu o clipa mai devreme. Ministrul de externe Ahmet Davutoğlu ce se afla la Atena cu prilejul Conferintei Organizatiei de Securitate şi Cooperarea Europeana, a avut o ıntrevedere cu omologul sau elvetian Micheline Calmy.Davutoğlu a transmis ministrului elvetian reactia Turciei ın aceasta chestiune. Şi liderii partidelor de opozitie şi-au exprimat reactia ın legatura cu rezultatul referendumului din Elvetia.Liderul Partidului Republican Popular Deniz Baykal a subliniat ca aceasta chestiune nu poate fi trecuta cu vederea pentru ca este vorba despre o conceptie şi un mod de gandire şi nu numai despre reactia cercurilor bigote ımpotriva islamismului. Liderul Partidului Mişcarii Nationaliste Devlet Bahçeli a subliniat ca acest referendum reprezinta o pata neagra pentru Europa ın domeniul libertatilor religioase şi a drepturilor omului. Bahçeli a subliniat:”Aceasta evolutie arata dimensiunile primejdioase atinse de reactia ımpotriva islamismului ,ca valorile apusene se refera numai la creştinism şi ca acestea exclud celelalte credinte. İar preşedintele Departamentului Cultelor Mehmet Görmez a spus ca intentia ce sta la baza referendumului este greşita.

Sursa: TRT Romanian

Războiul minaretelor din neutra Elveţie

Sursa: Evenimentul zile
Paul Ciocoiu Luni, 09 Noiembrie 2009

Ţara Cantoanelor este luna aceasta scena unei dezbateri aprinse înaintea unui referendum pe tema interzicerii turnurilor moscheilor.

Decizia comunităţii musulmane din Elveţia de a organiza, la sfârşitul săptămânii trecute, „zile deschise” în moscheile de pe teritoriul ţării marchează debutul unei campanii febrile care precede controversatul referendum privind interzicerea construirii de minarete la lăcaşele de cult islamice. Consultarea publică, convocată pentru 29 noiembrie, a fost iniţiată de Partidul Popular Elveţian, formaţiune de dreapta, care susţine că minaretul reprezintă un simbol al puterii politice islamice. Doar patru din cele 200 de moschei ridicate în diferite oraşe elveţiene au minarete.

Liderii celor aproape 400.000 de musulmani din Elveţia speră ca, prin deschiderea porţilor moscheilor tuturor vizitatorilor, dialogul şi comuniunea să se impună drept model în detrimentul prejudecăţilor, în contextul unei dezbateri tot mai aprinse privind subiectul referendumului. „Musulmanii din Elveţia identifică această ţară cu casa lor, ale cărei constituţie şi legi le garantează protecţia, libertatea şi siguranţa”, a declarat Farhad Afshar, liderul unei federaţii de asociaţii islamice din ţara cantoanelor, citat de portalul „Swissinfo”. El a acuzat iniţiatorii referendumului că, sub pretextul interzicerii minaretelor, vor să atace Islamul şi libertatea religioasă.

Un sondaj efectuat recent arată că 53 la sută dintre elveţieni resping iniţiativa partidului de dreapta, doar 34 de procente susţinând-o.

Mediul de afaceri, îngrijorat

Companiile şi politicienii elveţieni se tem însă că referendumul ar putea atrage după sine iritarea lumii musulmane, scrie cotidianul „Wall Street Journal”. Producătorul de ceasuri Swatch este îngrijorat că, în cazul în care rezultatele finale vor fi favorabile popularilor, piaţa de care dispune în ţările islamice se va retrânge considerabil.

Controversa pare însă neobişnuită într-o ţară în care 20 la sută din populaţie este formată din imigranţi. Mai mult, un sondaj realizat în 2000 la comanda guvernului dezvăluie că doar 15 la sută dintre musulmanii rezidenţi sunt practicanţi activi ai acestei religii.