Prima pagină > Articole media, Culinare, istorie > Cafeaua – vinul de Arabia

Cafeaua – vinul de Arabia

De ce iubim cafeaua?

Ne imprietenim la o cafea, ne despartim la o cafea, asteptam un telefon la o cafea, pierdem un tren la o cafea. Ghicim in zatul ei viitorul, uneori si trecutul. Ne da idei de cadouri (toti avem macar o cana cu „Astazi e ziua ta”, „Cana de sef” sau „Hai la o cafea„).

Cafeaua noastra cea de toate diminetile face sa miroasa a sambata o zi de luni, la serviciu. Ce e, totusi, cu bautura asta aproape diavolesc de neagra ? De ce iubim cafeaua? Hai sa o cunoastem, mai intai…

Istoria cafelei

Originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei, numita Kaffa. La inceput, cafeaua era considerata aliment. Triburile africane macinau boabele crude si, prin amestecarea cu grasime, obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile, consumate de razboinici pentru a avea energie in lupte. Etiopienii obtineau si un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. De altfel, la inceputurile aventurii ei europene, cafeaua era cunoscuta ca „vinul de Arabia„.

Prima referinta la cafea dateaza din secolul al IX-lea. Din secolul XI, cafeaua a fost preparata in Peninsula Arabiei ca bautura calda. In lumea veche araba, cafeaua era un produs principal al vietii de familie si unul dintre motivele de desfacere a casatoriei putea fi refuzul barbatului de produce cafea pentru sotia sa.

Proprietatile stimulative ale cafelei au fost asociate extazului religios, iar cafeaua si-a castigat o reputatie mistica, de aceea nu este surprinzator ca doua legende au aparut pentru a explica descoperirea cafelei. O istorie povesteste despre un pastor pe nume Khaldi care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisuri necunoscute. Khaldi a dus fructele la o manastire unde staretul le-a fiert in apa si a obtinut un lichid amar, aromat, care alunga oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este a unui calugar musulman care a fost condamnat sa rataceasca prin desert si sa moara de foame. In agonie, calugarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea. El a incercat sa inmoaie fructele in apa si, pentru ca nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul. Interpretand supravietuirea ca pe un semn divin, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acelei bauturi.

Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, comerciantii au lansat cafeaua in Europa, prin porturile unde aveau loc schimburile cu negustorii arabi. Bautura a devenit populara atunci cand vanzatorii ambulanti au inclus-o in oferta lor, ca alternativa la bauturile reci.

La mijlocul secolului al XVII-lea, olandezii dominau comertul naval si asa au introdus cultivarea cafelei in coloniile lor din Indonezia. Cafeaua a ajuns in America Latina atunci cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica.

Efectele asupra organismului

Consumata in cantitati moderate, maxim doua cesti pe zi, cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii: imbunatateste timpul de reactie si vigilenta, creeaza buna dispozitie, stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric, precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia.

Cofeina scade nivelul de depresie si anxietate, se absoarbe rapid si se elimina repede din organism: intr-un interval de 3-6 ore, se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice folosesc cofeina ca ingredient, iar unele studii arata ca se poate slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat.

Exista o diferenta semnificativa intre obisnuinta de a bea cafea si dependenta de cafea. Simptomele dependentei fizice includ pofta si nevoia de a creste cantitatea, pentru a satisface pofta. In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta.

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli. Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor, pentru ca dilateaza vasele de sange.

Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.

Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea. Consumata in exces, cafeaua poate duce la oboseala, nervozitate, deshidratare si insomnie. Cafeaua nu le este recomandata copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza.

Secretele prepararii

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale patru tipuri: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype. Pentru a obtine o cafea buna, este important sa se tina seama de macinare, dozare, apa si prospetime. Pentru fiecare metoda de preparare, este necesar un grad diferit de macinare. Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic, cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fina.

Dozarea difera in functie de reteta folosita, iar cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea. Amestecurile de varietati Arabica Pura dau o cafea moderata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o aroma puternica. Apa pentru cafea trebuie incalzita pana aproape de 96 grade C.

Ca in cazul oricarui alt produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. Pentru un gust cat mai bun, cafeaua trebuie macinata chiar inainte de utilizare.

24 Februarie 2008
Sursa: Ziare.com
Autor: Madalina Ionescu

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: